Uitandu-ma in jur vad ca de foarte multe ori numai o singura opinie este promovata, lasand sa se inteleaga ca un subiect este ori alba ori neagra. Ceea ce nu promoveaza este ca lumea noastra e plina de nuante de gri.
In mod sigur niciun fapt nu-i numai rau sau numai bun. Atunci cum poti judeca o situatie corect? Cum poti spune ca un om a facut bine sau a facut rau?
Putem doar presupune. Privim problema din punctul nostru de vedere in mod egoist si analizam daca am iesit noi bine sau daca ne-ar fi placut noua sa fim in situatia aceea.
Traim defapt o iluzie a dreptatii cu legi "juste" dupa ratiunea unora care nu vad problema decat din punctul lor propriu si personal de vedere. Cine suntem noi sa executam semenii nostri sau sa furam ani din viata lor pentru ca nu credem ca e just ce-au facut sau pentru ca nu credem ca sunt in conformitate cu viziunea societatii noastre ?
Societatea noastra e un cutit cu doua taisuri, taie oricum ai da-o. Concluzia e ca omul alb e cel care detine cutitul caci el si numai el invarte paleta de griuri. Numai el te poate scoate ca fiind un gri albicios sau unul intunecat. Nu mai conteaza cat de alb ai fi la suflet sau cat de bune or fi intentiile tale. Taisul tot se adanceste in tine. Intrebarea e cat de adanc?
sâmbătă, 19 decembrie 2009
miercuri, 2 decembrie 2009
Blog? ewwwww
daps...
Nu prea am fost niciodata adepta a blogurilor. Pana acum o luna nici nu mi-a trecut prin cap sa scriu pe un blog. Daca citeam unul era ca am apasat din greseala pe un status si m-am simtit obligata sa citesc in continuare. Fiecare are cate ceva de zis si merita sa fie auzit. De ce sa nu-i acordam o sansa? Ce ne costa?
Din lipsa de preocupare si dorinta arzatoare de a face orice altceva decat sa invat s-a nascut acest blogusor dragutz :P
Singura mea problema a sunat cam asa...
Ce pot spune eu ce nu a fost spus pana acum si nici publicat in mii de exemplare si in toate limbile posibile???
Foarte putine sau chiar nimic.
Desi sunt deja publicate toate viitoarele mele vorbe si poate foarte putini vor ajunge sa le citeasca, mi-am dat seama ca mi-as fi rapit o placere fantastica de a scrie daca nu le formulam chiar eu. Vad acest blog ca un fel de izvor al prostiei mele interioare :> Enjoy!
Nu prea am fost niciodata adepta a blogurilor. Pana acum o luna nici nu mi-a trecut prin cap sa scriu pe un blog. Daca citeam unul era ca am apasat din greseala pe un status si m-am simtit obligata sa citesc in continuare. Fiecare are cate ceva de zis si merita sa fie auzit. De ce sa nu-i acordam o sansa? Ce ne costa?
Din lipsa de preocupare si dorinta arzatoare de a face orice altceva decat sa invat s-a nascut acest blogusor dragutz :P
Singura mea problema a sunat cam asa...
Ce pot spune eu ce nu a fost spus pana acum si nici publicat in mii de exemplare si in toate limbile posibile???
Foarte putine sau chiar nimic.
Desi sunt deja publicate toate viitoarele mele vorbe si poate foarte putini vor ajunge sa le citeasca, mi-am dat seama ca mi-as fi rapit o placere fantastica de a scrie daca nu le formulam chiar eu. Vad acest blog ca un fel de izvor al prostiei mele interioare :> Enjoy!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)
